Seri de sarbatoare cu muzica si dans

De cateva zile ne petrecem serile in inima orasului, ca e vreme de serbare.
In fiecare an in perioada asta este Festivalul Melbourne care aduna oameni din diverse colturi ale lumii, veniti sa cante, sa danseze si sa bucure simturile melburnianului multi-cultural. Se pare ca in zona asta se vorbesc peste 100 de limbi, asa ca ma imaginati in ce musuroi intercultural ne aflam. Sigur ca vorbim si noi romana noastra stramoseasca si ne bucuram ca astfel nimeni nu ne poate intelege....

Festivalul tine anul acesta exact cat jocurile olimpice: de pe 15 pana pe 26 martie. Ce inseamna asta? Inseamna ca sunt o multime de scene pe care se produc diversi artisti, galerii de arta deschise pana seara tarziu, terase si bistrouri la tot pasul si multa-multa lume si buna-dispozitie.

Vineri, samabata si duminica am fost in Federation Square unde au cantat mai multi baieti si fete. Noua ne-a placut spectacolul de St. Patrick's Day, celelalte nu ne-au prea interesat (ceva house afro si alte formatii de prin India sau locale).

Luni in schimb am mers in Alexandra Gardens unde practic este miezul festivalului. Mai inati am vazut niste bastinasi din Noua Zeelanda. Era o formatie de vreo 20-25 de persoane, barbati si femei, care cantau si dansau in stilul autohton. Barbatii pareau foarte razboinici. Oricum simpatici....
Apoi ne-am mutat privirile catre o alta scena, mai mica, unde cantau si se manifestau niste baieti din Solomon Islands. Ne-au placut foarte mult! Erau oarecum ciudati: imbracati sumar, adica 3 frunze peste niste corpuri ciocolatii, foarte armonioase, cantand la un fel de naie din bambus - unele erau chiar uriase.... Muzica foarte ritmata, un continuu tam-tam-tam. Seful trupei - cel putin asa parea, avea parul blond!... Spre sfarsit au invitat spectatorii sa incerce sa sufle in nai. Asa au ajuns pe scena cativa copii. Cel mai tare m-a surprins ca cei mici n-au avut nici un fel de retinere in a atinge cu mana "salbaticii" de pe scena, se simteam foarte in largul lor.
Ce mai, solomonezii ne-au facut seara! (ii puteti vedea si in pozele de pe www.openlink.ro/jeff/) si uite-asa ne-am hotarat sa mergem intr-o vacanta in aceste interesante insule Solomon cu oameni minunati.

Apoi ne-am indreptat spre ceva mult mai modernist: pe o scena aeriana, niste baieti cantau (rock si derivate) atarnand si balanganindu-se in aer. Numai toborasul nu era in aer, in rest, ceilalti 3 cantau la chitara si vioara in aer. Interesant, dar dupa solomonezi nimic nu mai putea fi prea atragator.
Am plecat mai departe si ne-am plimbat pe cheiul Yarrei, iar sub un pod am gasit o audienta mica cu ochii pe un tip care facea scamatorii pe o sfoara in aer. Am stat putin in preajma, ca spectacolul era pe terminate si omu' avea de gand sa ne ceara bani... :D Asa ca am facut cale-ntoarsa si ne-am dus catre dragul nostru tramvai 8 care ne duce in fiecare seara acasa.

Marti am fost mai scurt: ne-am perindat putin prin Alexandra Gardens, am ascultat cateva melodii cu o formatie de prin nu stiu ce insule (ceva mai modern), dar nu ne-a atras atentia prea tare si am plecat. Am filmat spectacolul de lumini si muzica de pe Yarra si-apoi am pornit catre casa cu gandul ca a 2-a zi sa nu mai uitam de concertul de la catedrala St. Paul...



Asadar miercuri, dupa un minunat griveci cu pui oferit sotului hamesit, am pornit in graba catre catedrala. La 8 incepea concertul si n-aveam bilete! Asa ca trebuia sa ajungem din timp.
Ce concert? Filarmonica din Koln - divizia calatorii peste ocean a venit sa ne cante Vivaldi, Mozart, Bach, Tchaicovski si Albinoni (abia la sfarsit am aflat ca in prima zi a fost in program Bach si Tchaicovski, iar in a 2-a zi Mozart si Albinoni; Vivaldi a fost by default in albele zile - si foarte bine a fost!).
A fost prima manifestare culturala de aici la care am fost dispusi sa platim... si a meritat. 2 ore de muzica maiastra, cum probabil pe aici nu se va putea compune vreodata. Am avut oarecum nostalgia Europei, a lui Bach si muzicii clasice, care aici se potriveste mai putin cu peisajul.