Scuzati ca de saptamana trecuta n-am mai scris nimic, n-am vrut sa va tinem in suspans... dar ni se mai intampla si noua sa... De fapt nu ni se intampla, ca daca tineam neaparat, ma trezeam dimineata la 3 si tot scriam ceva... :D
In fine, am vazut azi ca nici Ana n-a mai pus vreun post de vreo saptamana si mai m-am linistit... :D (mi-e dor de tine, Ana! te pup :x)
Asadar, sa revenim la evenimentul de saptamana aceasta: cursa de formula 1, care se tine aici, in vecinatatea noastra, pe la vreo 3 km in linie dreapta de pe balconul nostru.
Pista este intr-un parc imens: Albert Park (vezi imaginea alaturata - click pe ea si o vedeti mai mare). Noi inca n-am ajuns in parcul asta, nu pentru ca n-am fi vrut, dar e asa de mare incat trebuie sa-i dedicam o zi intreaga. Totusi, in drumurile mele la interviuri, prin diferite cladiri cu multe etaje, am vazut imagini care m-au convins ca trebuie sa ajungem acolo cat mai curand. In mijlocul parcului este un lac urias (Albert Lake, cum altfel?...) care este in forma de 8, la mijloc fiind si o insula.
Intr-una dintre jumatatile 8-ului am zarit o fantana arteziana, foarte asemanatoare cu jetul lui mazare din Portul Tomis.... Palmieri si multa verdeata peste tot. Cam atat pot sa spun despre parcul asta deocamdata.
Ieri am fost la un interviu intr-o cladire chiar langa parc (St. Kilda Tower - pentru doritorii de detalii) si am avut ocazia sa vad o portiune din pista - din liftul de sticla... N-as putea spune daca am vazut vreo masina pentru ca daca avea 200 km/h oricum nu o puteam vedea.... in schimb am auzit galagie, multa galagie! Un uruit care-ti sparge timpanele la propriu (ceea ce inseamna ca masini erau totusi pe pista... :) ). Ca sa intelegeti ca nu este deloc interesant sa vezi o cursa de formula 1 de la fata locului, nu va mai spun decat atat: eram in interviu, discutam cu un nene chestii serioase; la un moment dat, desi geamurile nu dadeau spre Albert Park, ci pe partea opusa, nu prea mai ma intelegeam cu omul ala, asa de puternic era urletul monoposturilor! Ca sa nu mai zic ca eram la etajul 11....
In momentul in care va scriu, baietii au inceput antrenamentul si, chiar daca geamul e inchis si radioul deschis, tot ii aud... (de la 3 km!) Deci nu este deloc amuzant sa fii langa pista.
Ma intreb oare cum pot rezista cei care se duc totusi sa vada cursa in direct... Ca oricate dopuri ti-ai pune in urechi, tot cred ca e deranjant.
In fine, daca totusi nu v-am convins si doriti in continuare sa vedeti grand prix-ul australiei, urcati degraba in avion, ca aveti cazarea asigurata! Plus o mancare de fasole-pastai cu pui. :)
Un eveniment relatat de
The wife
1 comment:
dada, eu n-am mai postat ca am fost ocupata :)). am gatit :))). am facut piure de-ala de mazare de care ai scris tu, f bun! adica mie mi-a placut, turcul n-a apreciat, but then again el nu apreciaza nici un fel de mancare daca nu-l costa cel putin 200k :))
oricum inca isi revine din restul experimentelor :))
deseara mergem la ziua lui F, il pup eu din partea voastra :x:x:x
Post a Comment