Si, si mai precis, despre branza italiana!
Barbatul fericit, nevasta-sa asijderea..... Am gasit Galbanino!!! La 2 ani dupa ce am fost in Italia am gasit din nou galbanino!....
S-a dus el la Cucina Groove, un bistro aproape de serviciul lui, sa manance la pranz. Si, in vitrina, la intrare, ce sa fie?!? Doua bucati mari si ademenitoare de galbanino!
Evident ca a intrat in fibrilatie.... "Ce, n-am vazut bine?!? Galbanino?????" Si s-a repezit la o bucata ca sa nu i-o ia cineva inainte, desi chiar nu prea era lume multa prin preajma.
Vanzatoarea-patronesa a observat tulburarea barbatului si l-a intrebat daca e italian (ca ea....). El s-a mai calmat si a dat cu nu, dar a recunoscut ca ii place rau branza asta.
Pana la urma ce mare branza? ar zice unii.... :)
Dar chiar e mare branza asta, la propriu si la figurat. Un kil de branza nu e putin, nu? Invelita frumos in ceara, sa-si pastreze gusturile si aromele din indepartata Italie.
Este un soi de cas, adica un cascaval mai dulce si mai usor.
Am cautat noi si in Ro, dar n-am gasit. Adica nu prin frigiderele publice. Ca probabil italienii care calatoresc des in Italia isi aduc provizii serioase. Noi cel putin asa am face...
De altfel am avut intentia de a-i propune lui Anto sa deschida o noua linie de afaceri, pe Ro, cu galbanino, dar pana la urma am spalat putina....
Probabil ca numai Roxana si Antonio stiu cu adevarat despre ce vorbim si ne pot intelege. Oricum, merita efortul de a cauta Galbanino (atentie masochisti!) - care de fapt este un tip de branza scoasa de firma Galbani. Pur si simplu.... :)
Voila si proba! :)
No comments:
Post a Comment