Week-end mode

Uneori este foarte usor sa reintri in priza dupa saptamanalele 2 zile de pauza. Dar uneori, mai ales dupa 2 zile reusite - eventual obositoare - e mai greu sa te reconectezi la "modul serviciu" sau modul "sa revenim la oile noastre"....
Si atunci incepi sa te intrebi de ce sambetele sau duminicile nu dureaza o vesnicie, sau cel putin la fel de mult la lunile sau vinerile...

Problema se agraveaza cand dupa un week-end vine o luni de serviciu si apoi o marti de hoinareala. Lunea asta este foarte inselatoare: nu ai chef nici sa-ti reintri in job prea serios ca doar urmeaza o zi de pauza, dar nici nu poti sa te duci la serviciu si sa-ti bei cafeaua timp de 8 ore. Si-atunci incepe dilema: cat de mult sa ma "trezesc" si sa ma pun la treaba astfel incat sa nu stric farmecul zilei ce urmeaza, dar nici al celei prezente?!?...

Greu, foarte greu de raspuns la o asemenea intrebare. Mai ales dupa ce ai fost ieri la Phillip Island si te-ai plimbat pe plaja, pe coastele inspumate si insorite ale marii sudului, intesate de pescarusi si - probabil - pinguini pitici si foci in apa (zic probabil pentru ca n-am vazut nici pinguini pitici, nici foci; cel putin noua nu ne-a facut nici una cu labuta... Suspectam cateva foci ca leneveau la soare la Seal Rock (adica Stanca cu Foci), dar erau prea departe pana si pentru binoclul nostru.
Mai de-aproape si mai clare am vazut alte foci: pe placi de surf, avantandu-se vitejeste in valuri...

Phillip Island e la vreo 150km sud-est de Melbourne si nu este o insulita pe care sa o strabati la picior. Masina este absolut necesara, mai ales daca ai de gand sa-i dai si ocol. Insula asta este vestita pentru pinguinii pitici (20-30cm) care si-au facut casa aici. Astia mici pleaca dimineata devreme in larg, inoata, se zbenguie toata ziua in apa, vaneaza iar seara la apus se intorc acasa care cu ce-a prins in plisc, sa-si hraneasca odraslele.... Si atunci e vremea turistului insetat de privelisti exotice sa priveasca micile creaturi si eventual sa le fotografieze in marsul lor catre gaurile nocturne.
Noi n-am avut placerea, dar i-am invidiat putin pe pitici pentru traiul lor marin, mai bine zis ultramarin-turcoaz.... Marea asta de o culoare intens turcoaz este brodata pe margini cu valuri inspumate cum parca n-am mai vazut niciodata... Nu poti sa te gandesti decat la un imens capuccino asortat cu spuma de lapte din belsug (asa cum imi place mie sa fac acasa). Dar nu e decat apa sarata... :)

La fel, plaja de la Woolamai ne-a cucerit cu tot soarele ei si apa inaintand tiptil in valuri pitice catre nisip. E o plaja lata, cu nisip fin, marginita de un mal inalt si usor stancos, acoperit cu ierburi felurite si chiar tufe de flori intens colorate care arata de parca au fost plantate de cineva, desi mi-e greu sa ma gandesc ca bate cineva drum pana acolo sa planteze flori.
Apa rece, dar totusi foarte imbietoare.... Intre nisip si apa este o fasie destul de lata acoperita cu o pelicula fina de apa (cam 1cm), numai buna de lasat urme in ea sau de zbenguiala, fiecare dupa pofta inimii.

Acum intelegeti de ce mi-e greu sa ma "trezesc" acum.... Partea buna e ca maine avem din nou liber - Melbourne Cup Day, adica cursele de cai ale orasului, sarbatoare locala de mare insemnatate, pe care noi inca n-o prea intelegem....

Hai pupaturi si o saptamana buna, ca mai avem si treaba... :)
Ze uaif